Arhive pe categorii: Uncategorized

Jack Reacher. Un glonţ la ţintă

Sibienii vor putea vedea la Cinema Arta din Sibiu, în perioada 18-24 ianuarie, thriller-ul ,,Jack Reacher’’ în regia lui Christopher McQuarrie, avându-l ca personaj principal pe Tom Cruise. Filmul va rula în cinematograf de luni până duminică, iar preţul unui bilet va fi de 12 respectiv 10 lei.

,,Jack Reacher. Un glonţ la tintă’’ este genul de film, care te poate destinde, la sfârşitul unei zile aglomerate. Filmul are aproximativ două ore, timp în care treci de la intriga poliţistă, la film de acţiune şi thriller.

Pe lângă Tom Cruise, din distribuţie mai fac parte Rosamund Pike, Richard Jenkins, Werner Herzog, David Oyelowo şi Robert Duvall.

Subiectul filmului

Într-un orăşel liniştit, cinci persoane sunt asasinate în miezul zilei, iar toate dovezile îl incrimiează pe fostul militar James Barr. Poliţiştii îi oferă şansa să aleagă între a-şi recunoaşte fapta, fiind astfel, închis şi a se împotrivi, riscând să ajungă pe scaunul electric.

Barr alege să fie căutat de Jack Reacher, interpretat de Tom Cruise, un alt fost militar, care are toate aptitudinile necesare de a descoperi adevărul, oricât de ar fi de ascuns. Deşi, Reacher e convins că suspectul este şi vinovatul, îşi schimba părerea după ce intră în contact cu avocata acestuia, Helen Rodin, care aduce tot felul de dovezi ale nevinovăţiei sale.

De la roman, la film

Personajul principal a 17 romane apărute anual între 1997 şi 2012, Jack Reacher este creația scriitorului britanic Lee Child, iar filmul reprezintă  o ecranizare  a unuia dintre aceste romane, și anume, One Shot (2005).

Dacă va avea succes, există şanse mari ca filmul să aibă parte si de continuări.

Anunțuri

Maestrul şi Margareta …

Actorii Teatrului Naţional „Radu Stanca“ Sibiu încep noul an cu repetiţii la scenă pentru o nouă producţie ce va avea premiera la jumătatea lunii februarie.„Maestrul şi Margareta“ este o producţie realizată în parteneriat cu Teatrul Maladype din Budapesta, iar din distribuţie fac parte actorii Mariana Mihu, Gabriela Neagu, Serenela Mureşan, Ofelia Popii, Diana Fufezean, Arina Ioana Trif, Ema Veţean, Cristina Ragos, Vlad Robaş, Ciprian Scurtea, Adrian Neacşu, Cătălin Pătru, Marius Turdeanu, Eduard Pătraşcu, Florin Coşuleţ, Pali Vecsei, Adrian Matioc, Viorel Raţă, Mihai Coman, Dan Glasu, Ákos Orosz, Zoltán Lendváczky şi Erika Tankó. Spectacolul este o adaptare după romanul omonim al lui Mihail Bulgakov şi poartă semnătura regizorului Zoltán Balázs, creatorul spectacolului „Egg(s)Hell“ prezentat anul trecut în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu.

În pași de dans la „Balul”

Spectacolul “Balul”, în regia lui Radu-Alexandru Nica, revine pe scena teatrului sibian în 10 ianuarie.

 

Spectacolul spune povestea unei călătorii prin evenimentele din istoria României începând cu anii ’20, până în timpul revoluţiei din ’89. „Balul” este scris după filmul „Le Bal”, realizat în 1982 de Ettore Scola şi după spectacolul cu acelaşi nume, pus în scenă de Théâtre du Campagnol, din Paris.

Călătoria începe din subsolul de azi, amenajat ca bar cu fete dansând la bara și pâruindu-se pe clienți, bișnițari stresați de afaceri presante. Spațiul simplu, ușor afumat, conceput de Helmut Stürmer, cu ușa de intrare plasată în centru, sus, la capătul unei scări abrupt-amenințătoare, nu uzează aproape de nici o schimbare care să nu fie produsă la vedere, prin intervenția directă a actorului. Mese, scaune ușoare, barele de dans în stânga scenei și tejgheaua în dreapta, plus o plasmă largă, pe care curg imagini de jurnal de actualități, sport, fragmente de documentare, sub ochii prostiți și goi ai unor consumatori asurziți de bașii turbulenți ai difuzoarelor, care lovesc în stomac atât scena cât și sala.

Din distribuţie fac parte actorii Diana Fufezan, Gabriela Neagu, Ofelia Popii, Florentina Tilea, Codruţa Vasiu, Florin Cosuleţ, Adrian Matioc, Horia Nicoara, Adrian Neacşu, Cătalin Patru, Viorel Raţă şi Pali Vecsei, care pe parcursul spectacolului schimbă aproximativ o sută de costume. Scenografia este semnată de Helmut Sturmer, iar coregrafia este realizată de Carmen Coţofană.

Spectacolul va avea loc joi, 10 ianuarie, de la ora 19:00, la Teatrul Naţional “Radu Stanca”. Preţul unui bilet este de 20 de lei, redus 10 lei.

La pas prin țările Europei !

Orice tânăr cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani poate ajunge acum în țara mult visată. Serviciul European de Voluntariat trimite tinerii să desfășoare stagii de voluntariat pentru perioade de la câteva săptămâni până la un an. Activitățile sunt variate, în funcție de dorințele tinerilor, iar țările în care vor merge sunt în general, țări europene.

Prin orice contract încheiat cu organizația, fiecare tânăr își trasează un obiectiv pe care trebuie sa-l îndeplinească în cadrul stagiului de voluntariat. Participarea la diverse activități din țara gazdă, îl ajută să se descopere pe sine și să afle cât mai multe secrete cu privire la cultura unui popor străin.
SEV ( Serviciul European de Voluntariat) este o ocazie unică pentru tinerii deschiși către noutate și aventură, de a trăi experiențe de neuitat, într-o lume necunoscută. Tot ce trebuie să facă este să se înscrie pe site-ul http://www.voluntareuropean.ro unde vor găsi mai multe detalii despre cum și ce înseamnă să fii voluntar european.
La pas prin Europa a fost și Martiana Rus, o tânără energică și dornică de aventură, care, într-un interviu, ne-a împărtășit câte ceva din experiența ei în cadrul stagiului de voluntariat. Ea a vizitat Iordania, o țară plină de istorie și patrimoniu unde a întâlnit o civilizație cu mult diferită de cea din România și un popor conservator.

1. Cum te-ai gândit să faci parte din stagiul de voluntariat?
Am gasit acest stagiu de voluntariat pe site-ul Best Jobs şi am aplicat în grabă cu speranţa că voi fi selecţionată de către organizaţia Ofensiva Tinerilor cu Iniţiativă din Arad printre cei 23 de voluntari. Stagiul urma să se desfăşoare în Algeria iniţial, dar din cauza unor probleme legate de viză, ţara de primire a fost schimbată cu Iordania.

2. Care a fost reacţia ta când ai auzit că destinaţia călătoriei va fi Iordania?
Am fost şi încă sunt fascinată de lumea arabă şi de cultura musulmană. Am fost încântată când am aflat că vom pleca in Iordania, deşi eram încântată şi de ideea de a experimenta viaţa din Algeria. Cel mai mult mi-a plăcut faptul că urma să locuim în capitală, in Amman. Era una dintre capitalele pe care îmi doream să le vizitez măcar o dată în viaţă.

3. Ajunsă la destinaţie, care au fost primele impresii cu privire la ţară şi mai ales, la oameni? Te aşteptai la altceva?
Ştiam de la început că socoteala de acasă nu se va potrivi cu cea din târg aşa că am încercat să nu plec din Romania cu prejudecăţi sau cu aşteptări. Ei… nu prea mi-a reuşit. Mă aşteptam într-o oarecare măsură ca femeile să fie acoperite astfel încât să nu fie vizibilă prea multă piele. Mă aşteptam să nu fim primiţi cu cea mai mare deschidere fiind europeni şi făcând parte dintr-o cultură mult diferită de cea musulmană. Mă aşteptam să nu-mi placă condimentele lor şi ca muzica lor să semene cu manelele noastre. Acum pot să spun că nu a fost deloc aşa. Doar o mică parte dintre femeile din Amman poartă haine tradiţionale musulmane, iar absolut toţi cei cu care am intrat în contact ne-au primit cu o deschidere şi cu o căldură neaşteptată. Iordanienii, mai ales cei de rând, au o bucurie de a trăi pe care eu nu am mai vazut-o de mult la noi în ţară. Iar mâncarea a fost extraordinar de gustoasă tocmai datorită condimentelor de care mă temeam. Muzica seamană doar într-o mică măsură cu manelele, însă nu a trebuit să-mi fac griji prea mari deoarece ăn mare parte şi ei ascultă muzică internaţională. Cu excepţia faptului că oraşul este destul de murdar, Ammanul mi s-a părut foarte primitor şi pe cale să se dezvolte din ce în ce mai tare. Se construieşte mult, şi deşi am fost surprinsă că se construieşe în 99% din cazuri cu piatră albă şi toate clădirile par să semene între ele, fiecare clădire are arhitectură şi identitate proprie.

4. Fiind o ţară bogată în istorie, cum îşi păstrează ei valorile, monumentele istorice?
Absolut toate monumentele istorice pe care le-am vizitat, adică citadela romană, amfiteatrul roman din Amman şi oraşul antic Petra sunt foarte bine prezervate şi excelent promovate. Este oricum ştiut faptul că Iordania este o destinaţie turistică de top.

5. Cât de mult ţin arabii la tradiţie? Dă-mi exemple de obiceiuri care te-au impresionat şi pe care nu le ştiai.
Iordanienii cu care am intrat eu în contact fac parte din categoria, să spunem, „modernă” de musulmani. Pentru ei islamul ţine mai mult de lumea interioară, de spirit, decât de exterior. De exemplu, imamul îi cheamă pe musulmani de 5 ori pe zi la rugaciune, însă eu nu am văzut pe nimeni plecând acasă sau într-un anume locu unde să se poată ruga. Fiecare îşi continua activitatea în care era angrenat sau se oprea pentru câteva clipe să rostească nişte cuvinte de binecuvântare.

6. Ca turist şi ca cetăţean român, ce crezi că ar fi bine să luăm ca exemplu din cultura arabă?
Ar fi frumos dacă ne-am recăpăta bucuria de a trăi şi de a crede că fiecare zi e un dar, o nouă şansă. Totodată, îmi doresc să ne recuperăm spontaneitatea. În Amman, am fost invitaţi într-una din zile, la masă în curtea unei familii de pe strada pe care ne-am ocupat cu pictarea pereţilor. Pe lângă surpriza plăcută de a ne oferii din mâncarea lor şi de a ne lăsa să ne îmbrăcăm cu hainele lor tradişionale, aceştia ne-au surprins şi cu o petrecere total neaşteptată şi neplănuită. A trebuit doar să pornească muzică şi toată lumea a început să danseze şi să aplaude. A fost uimitor cu câtă uşurinţă ne-au acceptat şi integrat în petrecerea lor spontana.

7. Crezi că te-a ajutat programul de voluntariat să te descoperi într-un fel?
Cu siguranţă! Am descoperit că mai am de lucrat la capitolele „toleranţă” şi „înlăturarea prejudecăţilor” şi că puţină nebunie/spontaneitate nu poate dăuna nimănui.

8. Ce le recomanzi viitorilor voluntari europeni?
Să nu rateze nicio ocazie! Să se implice de două ori mai mult decât şi-au propus şi să fie deschişi la nou!

Spiriduşii lui Moş Crăciun

Mai sunt câteva zile până când luna cadourilor îşi va intra în drepturi. De aceea tolba lui Moş Nicolae şi a lui Moş Crăciun a început să se umplu pentru cei cuminţi. Să nu credeţi că ei fac toata munca. Sunt ajutaţi de spiriduşi, aflaţi în Cisnădie, la o fabrică de ciocolată.

Pregătirile au început de la finalul lunii august, după spusele patronului Florin Bălan. Momentan se onorează comenzile celor „întârziaţi”. De la moşi de ciocolată de tot felul, la omuleţi de zăpadă sau îngeraşi, toţi pictaţi manual, se găsesc într-un mic atelier din Cisnădie.

Piesa de rezistenţă a figurinelor de ciocolată belgiană o regăsim în aurul comestibil aplicat pe acestea. O figurină cu aur poate ajunge la un preţ aproximativ de 10 ori mai mare decât o figurină simplă de ciocolată.

Angajaţii fabricii din Cisnădie încearcă să satisfacă dorinţele celor mici, dar şi a celor mai pretenţioşi.

 Image